Mancatorul de cifre s-a trezit tulburat de piuitul enervant al ceasului. Era dimineatza dar soarele inca nu rasarise si prin fereastra aburita se vedea o bezna cetzoasa. Aprinse veioza, bajbai pe langa pat dupa telecomanda, aprise televizorul si se intoarse pe partea cealalta. Se trezi din nou cam dupa 45 de minute. Era tarziu... Se aranja pe fuga, barbierit, dinti, păr, un duş rapid.
Debordant de energie infuleca din mers vreo doua coloane de numere de telefon ca un mic dejun concentrat. Traficul spre birou era infernal. Cele 3 benzi de mers primeau cu greu 4 randuri de masini care inaintau greu, bara la bara spre intersectia blocata. Cifrele curgeau din radio. 0% dobanda, 36 de rate, 60 de rate, 2 ministri, 4 secretari de stat, 21 de milioane de euro... Continua sa rontaie. "In ritmul asta o sa ma ingras" isi spuse inghitind si numarul de magazine electrocasnice din Bucuresti.
Parca masina si urca rapid cu liftul pana in birou. Deschise calculatorul. 9 mailuri noi. Deschise programul de calcul tabelar si incepu sa infulece. Nici nu-si dadu seama cum trecu timpul. Manca intr-una: cote de piata, target-uri de vanzari, preturi recomandate, preturi media, previziuni de vanzari... simtea ca explodeaza.
Privi pe fereastra. Se lasa seara si aceeasi ceata laptoasa imbraca totul. Inchise calculatorul, isi lua sacoul, paltonul si fularul si cobori. Iesi din parcare si se incadra in trafic intre doua masini. Ora de varf, circulatie bara la bara, intuneric, ceata laptoasa. O alta doza de cifre la radio. Continua sa le inghita neatent, ca un desert tarziu, nedorit si usor fad. Dupa o ora de mers opri peste drum de magazin. Trebuia sa-si ia macar o paine. Cobora din masina, inchise si traversa strada pe trecerea de pietoni. Autobuzul frana brusc dar prea tarziu.
De la nivelul asfaltului vazu clar cum prin ceata din fata sa treceau frumos incolonati cei sapte pitici.
